Geneza Deltei Dunarii
Intrata pe pamanturile tarii noastre ca printr-un monumental arc de triumf, prin Defileul Cazanelor, Dunarea o paraseste prin uriasul, omptuosul, mirificul evantai al deltei" (Geo Bogza). Este un capat de lume original, unic in felul sa
u: cel mai tanar pamant al Europei vecin unora dintre cei mai batrani munti al planetei (Macin, masiv hercinic, cca 400.000.000 de ani) - petec de ape si pamant vesnic in lupta, mereu altfel, paienjenis de canaluri, grinduri, garle, paduri cu aspect tropical, dune fluvio-marine intr-o ampla, permanenta metamorfoza.Nu-i de mirare asadar ca informatiile de ordin istoric difera: acelasi Herodot credea ca Dunarea se imparte la varsare in cinci brate, relatare sustinuta de Eratostene din Alexandria si de grecul Polybiu (272-120 î.H.), contrazisa la inceputul mileniului I al erei noastre de geograful Strabon din Pont care numara sapte brate, de romanul Pliniu cel Batran convins ca erau sase, de egipteanul Claudiu Ptolemeu (cca 90-168 d.H.) revenit la sapte brate de varsare ale Dunarii in mare, inclusiv "Gura sfanta"; hartile Evului Mediu nu sunt nici ele mai consecvente, Dunarea se varsa ba in Marmara, ba in Dardanele, iar daca-si aduna totusi apele in Marea Neagra i se deseneaza fie un brat-doua, fie vreo cinci-sase, cate unul ratacit si prin portul Constanta... Abia in 1856 capitanul englez Spratt intocmeste o harta mai apropiata de realitate; adica de contemporaneitatea sa, pentru ca astazi lucrurile stau deja altfel: farurile instalate la malul marii in 1802 (Sulina) si 1865 (Sf. Gheorghe) se afla acum la 2-3 km inapoia tarmului!Privita de pe Dealurile Tulcei, Delta Dunarii apare ca o intindere de verdeata strabatuta de suvite argintii. Delta Dunarii este o campie in formare, cu altitudine medie de 50 cm, alcatuita din relief pozitiv (grinduri, ostroave ) si relief negative: bratele Dunarii, canalele, garlele, mlastinile, baltile si lacurile.Uscatul deltaic reprezinta 13% din suprafata si este reprezentat prin:
- grinduri fluviale, care insotesc bratele Dunarii si sunt orientate pe directia vest-est,
avand altitudini de 0,5-5m.
- grinduri maritime orientate pe directia nord-sud, remarcabila fiind Letea cu altitudinea de 124m altitudine maxima pentru Delta, Caraorman, Saraturile, Ivancea.
- grinduri continentale ce reprezinta resturi din uscatul predeltaic: Chilia si Stipoc.
Cantitatea de aluviuni adusa anual de catre Dunare, la care se adauga resturile organismelor moarte, praful eolian, vor face ca procentul uscatului sa creasca, in detrimentului reliefului negativ. Cel mai tanar pamant al tarii, in formarea Deltei se contureaza foarte clar mai multe faze distincte.
Faza 1 : Pe locul Deltei si prelungindu-se mult in amonte exista initial Golful Tulcea.
Datorita unei impresionante cantitati de aluviuni transportate de Dunare si datorita unui flux si reflux extrem de mic (aproximativ 50 cm) in acest golf s-au creat conditiile formarii unei Delte.Faza 2 : In urma cu aproximativ 13 000 de ani intre insulele Caraorman si Letea s-a
format un cordon litoral, care a inchis Golful Tulcea transformandu-l intr-o laguna.Faza 3 : Colmatarea lagunei duce la formarea unei suprafete mlastinoase in care
Dunarea isi sapa unul din cele mai vechi brate: Sfantul Gheorghe. In urma cu aproximativ 9 000 de ani aluviunile transportate de bratul Sfantul Gheorghe fac ca Delta sa avanseze in dreptul lui si in acelasi timp inchid Golful Babadac conturand viitorul complex Razim - SinoieFaza 4 : Un nou brat al Dunarii strapunge "cordonul initial" (in urma cu 7 000 de ani, chiar in dreptul viitoarei localitatii Crisan) si va depozita aluviuni la capatul sau. Acest brat se va numi Sulina si va avea o avansare rapida in mare care se datoreaza probabil unei oarecare colmatari a bratului Sfantul Gheorghe. Deasemenea se contureaza partea de Nord a Deltei si bratul care ii va da nastere: bratul Chilia.
Ecosistemul Deltei Dunarii
Ecosistemul acvatic are la baza lantului trofic fitoplanctonul, numeroase specii de alge brune, verzi si albastre si zooplanctonul cu care se hrãnesc organismele care trãiesc in mâl si pe fundul apei(nevertebrate, moluste ca scoicile si melcii precum si stridii în zona maritimã, o mare varietate de viermi cum ar fi lipitorile,cefalopodele, crustacee ca racii, garizii, crabii). Un sector foarte important este ocupat de vegetatia acvaticã a cãrei bazã este stuful, constituit în plauri prin aglomerarea rãdãcinilor plutitoare(rizomi). Plaurul constituie elementul portant a celorlalte plante. Stuful este o plantã perenã care acoperã 1500 de kmp din suprafaþa Deltei si este exploatat economic.Plante acvatice: nufãrul alb(Nymphaea alba), nufãrul galben, de o importantã exceptionalã pentru depunerea icrelor animalelor acvatice. Stomatele sunt pe suprafata lucie a frunzelor polenizarea o asigurã insectele, fructul se coace în adânc iar semintele plutesc. Semintele nuferilor sunt agreate de pãsãri. Alte plante plutitoare: lintita(lemna), pestisoara(salvinia), precum si plante carnivore: urticularia si aldrovanda. Terenurile mlãstinoase sunt acoperite cu papurã si rogoz, stânjenei galbeni(iris pseudacorus), izma de baltã, mãcrisul de apã, salcie cenusie. Pe grindurile fluviale cresc plopi albi, plopi negri, mai multe specii de salcie, vâsc, cãtinã, mure, ciuperci, iar în apropierea mãrii pelinul, iarba sãratã, volbura de nisip. Pe Grindul Letea care este monument al naturii trãiesc: frasinul pufos, vita sãlbaticã hamei, volburã, garoafa de nisip, obsiga, pipirigul stejarul brumãriu , pãducel, mãces, corn, periploca graeca, cu aspect mediteranean.Dintre insectele din regiune foarte bine reprezentati sunt tântarii, buhaiul de baltã, mai multe specii de libelule, tãunii si ca o curiozitate în zona Letea scorpionul. Insectele acvatice sunt reprezentate de purecii de baltã, pãianjenii de apã si mai multe specii de fluturi.Principala bogatie faunisticã a deltei este pestele, reprezentat de peste 110 specii cum ar fi: crapul, somnul, avatul, plãtica, stiuca, babusca, rosioara, caracuda, morun, nisetru, cega, pãstrugã, viza(Acipenseridae sturio, este un peste rar întâlnit în apele noastre ), în lacuri întâlnim chefalul, labanul, salãul(care trãieste in apele salmastre), bibanul, carasul.În dreptul gurilor Dunãrii se pot întâlni hamsiile, sardelele, hrana preferatã a rechinilor, amurul alb, þiparul, anghila, calcanul, lufarul, sânger. Unii pesti migreazã pentru a-si depune icrele spre exemplu scrumbia de Dunãre (Alos
a pontica) si scrumbia albastrã, care intrã primãvara în cârduri pe râuri si pânã la izvoarele Dunãrii. La gurile Dunãrii trãieste o specie micã de rechini, Squalus. Pestii constituie o sursã importantã de hranã pentru pãsãri si mamifere acvatice. O parte din pesti migreazã din bãlti în Dunãre si invers pentru hrãnire si reproducere.Delta adãposteste o bogatã faunã ornitologicã formatã din circa 300 de specii, în mod deosebit în cârduri mari venind de la mari depãrtãri: din nordul înghetat si din afara Europei.Delta reprezintã un important loc de trecere si iernare. În anii „80 au fost numãrate 4 milioane de exemplare, grupate pe anotimpuri. O parte dintre pãsãri sunt specii sedentare: pescãrusii, piciorongul, stârcul, lãcarul cenusiu, cufundacul, lopãtarul, cristeiul, fluierarul, stãncuþa, vulturul, soimul dunãrean, chirighita, bufnita, vânturelul, lisita, gãinusa de apã, prundasii, porumbelul de scorburã, cãlifarul alb si corcodelul, pe lângã speciile comune pentru România: cioara, ciocãnitoarea, gugustiucul, pitigoiul, vrabia, vulturul codalb. Majoritatea pãsãrilor fac parte din categoria pãsãrilor migratoare. Din Asia vin hoitarul alb, egreta mate, rata rosie, lebãda, cormoranul mare. Din regiunea siberianã vin huhurezul mare 3 specii de rate lebãda de iarnã, fluierarul negru si becatina din regiunea arcticã trec in pasaj gârlita, gâsca cu piept rosu, sitarul, rata cu cap negru. Din sud vin în deltã pelicanul comun si pelicanul roz (cret), cocori, lãstunul de mal, barza albã, rata cu ciuf. Schimbarea conditiilor ecologice conduce la o deplasare a ponderii numerice din zonele centrale spre cele periferice: insula Sacalin, Grindul Lupilor, Histria.
Biosfera Deltei
Delta Dunarii are o suprafata de 5.050 km², din care 4340 km² pe teritoriul Romaniei. Este singura delta
din lume declarata in intregime rezervatie a biosferei. Prin importanta sa ca zona piscicola, cinegetica si turistica, precum si prin varietatea unica in Europa a faunei ornitologice, Delta Dunarii a fost inclusa (in 1990) de UNESCO in circuitul rezervatiilor mondiale ale biosferei. Conform Conventiei RAMSAR Delta Dunarii este una din cele mai intinse zone umede din lume, in special ca habitat al pasarilor de apa. Delta Dunarii a fost inclusa in reteaua internationala a rezervatiilor biosferei, in cadrul programului “Omul si Biosfera” – MAB UNESCO. De asemenea a fost inclusa in Lista Patrimoniului Universal Cultural si Natural UNESCO. Delta Dunarii este tinutul cel mai tanar al Europei - in fiecare an i se adauga prin aluviuni mai mult de
43,7m². In prezent este impartita in 3 tipuri de zone: zone cu regim de protectie integrala, zone tampon si zone economice.“Paradisul pasarilor” - cum mai este denumita Delta Dunarii - este una dintre cele mai intinse zone umede din lume si cea mai mare zona de stufarisuri de pe glob, fiind “casa” ideala pentru cele peste 5500 de specii de flora si fauna, intre care peste 300 de specii de pasari, 150
de specii de pesti. Grindul Letea, rezervatia de colonii de pasari de la Perisor-Zatoane, Uzlina- Crisana, Golovita si Insula Sacalin sunt locuri unicat, ce atrag in fiecare an mii de turisti din cele mai indepartate colturi ale lumii.Delta Dunarii include atat suprafata de uscat(15% din suprafata la un nivel normal al celor 3 brate ale Dunarii, ce au transformat-o si o strabat) cat si terenuri mlastinoase cu lacuri si garle. Datorita multitudinii si diversitatii speciilor de flora si fauna, Delta Dunarii este un adevarat
“muzeu” in aer liber. Mai mult de jumatate din populatia mondiala de cormorani mici si gaste cu gat rosu isi au cuiburile aici.Delta Dunarii nu reprezinta un neinsemnat petic de Pamant, ea este formata din sute de raulete si garle, brate si canale, lacuri si golfulete, grinduri, lagune, limanuri, si mlastini. Delta Dunarii are forma unui triunghi echilateral cu laturi de circa 80 km si astfel este una din cele mai intinse zone umede din lume. Delta s-a format pe parcursul a peste 16.000 ani si reprezinta cel mai mare sistem de purificare a apei din Europa, filtrand apa Dunarii la intrarea acesteia in Marea Neagra. Numele fluviului provine din latinescul Danubius dar, în antichitate se folosea frecvent si numele Istros sau Ister. Izvorãste din Muntii Pãdurea Neagrã si se varsã în Marea Neagrã, dupã ce traverseazã Europa de la nord-vest spre sud-est, creand un culoar natural utilizat în decursul timpurilor ca principalã arterã de comunicatie.
Calea principala de navigatie in delta este bratul Tulcea, care leaga ceatalurile Chilia si Sfantul Gheorghe (ceatalul este o portiune de uscat, in forma de triunghi). Pe cele peste 550.000 ha, rezervatia Deltei Dunarii se imparte in mai multe unitati fizico-geografice: Delta Dunarii, Complexul lagunar Razim-Sinoe, zona inundabila Isaccea-Tulcea, saraturile Murighiol - Plopu si litoralul Marii Negre - de la bratul Chilia pana la Capul Midia.Pe masura ce se apropie de zona deltei, Dunarea se divide in trei brate : Chilia, Sulina si Sfantul Gheorghe., rezultate din separarea apelor Dunarii la Cea
talul Izmail. Bratul cel mai nordic, Chilia, formeaza granita cu Ucraina, are cea mai mare adancime (36m) si cel mai bogat debit (62,6% din debitul total al Dunarii). Bratul de mijloc, Sulina ,lung de 62.9km si adanc de 18m, transporta 17,7% din debitul total al Dunarii si prezinta la varsare o delta de tip Tibru si un singur canal de curgere. Bratul sudic, Sf. Gheorghe, lung de 109km, are cea mai accentuata meandrare. La gurile sale prezinta o delta secundara de tip Vistula, cu o despletire conica de brate secundare.Prin 3 canale, Lipoveni, Dunavat si Dranov, face legatura cu complexul lacustru Razelm - Sinoe In lungul bratelor principale si secundare, in zona maritima s-au format grinduri fluviale sau
grinduri fluvial-maritime (Letea, Cormoran, Saraturile), dominate de un relief de dune cu altitudini maxime de 8-13 m. Tot in categoria formelor de uscat din Delta Dunarii intra si insulele continentale Chilia, Stipoc. Nenumarate canale pornesc din aceste brate, ramificandu-se in
lacuri marginite de pomi, insule de rachita, bazine acoperite cu nuferi de apa; totodata aici poti intalni dune de nisip si ochiuri de vegetatie abundenta.
Alaturi de canalele principale, in reteaua hidrografica a Deltei Dunarii sunt incluse bratele secundare, garlele si canalele antropice, cum sunt Marele M (Dunarea Veche), Rusca, Litcov, Uzlina, Macovei, Imputita, Dunavat si Dranov, cu adancimi de 2-4 m), ca si un numar insemnat de lacuri deltice (iezere: Fortuna 906 ha, Matita 618 ha, Babina 338 ha, Rosu 1.331 ha, Gorgova 1.281 ha, Isacov 1.046 ha, Puiu 825 ha, Uzlina 468 ha, Rosulet 331 ha, cu adancimi medii de 2-4 m). 3.680 km² din cei 4.340 km² ai Deltei Dunarii sunt ocupati de mlastinile de stuf si plaur.
In apele fluviului sau in lacuri sunt prezente numeroase specii de pesti: cega, oblet (fluviale), morun, nisetru, pastruga (maritime), crapul, somnul, salaul, stiuca, mreana (de apa dulce).Pentru toate acestea, Delta Dunarii si complexul Lacustru Razelm au fost declarate Rezervatie a Biosferei. Alaturi de delta propriu-zisa, trebuie mentionat si complexul lagunar/lacustru Razelm (Razim), ce include lacurile Razelm, Zmeica, Golovita si Sinoe. Atat in delta fluviala, cat si in cea fluvio-maritima se intalneste o vegetatie deosebit de bogata. Pe grinduri pot fi intalnite paduri amestecate (plop negru, plop tremurator, stejar, meri si peri padureti, salcie alba, ulm . In padurile Letea si Caraorman se desprinde prezenta lianelor si a vitei salbatice. Alaturi de zavoaiele de salcie, poate fi intalnita vegetatia de dune si de nisipuri ale plajelor (plajele de la sud de bratul Sulina, ca si cea de la nord de bratul Sf. Gheorghe, fiind deosebit de extinse). Cele mai spectaculoase lacuri: Isac, Gorgova, Rosu, Lumina etc. Un tinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci si plante, cu cea mai bogata fauna ornitologica de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) si ihtiologica (reprezentata de cam 100 de specii, din care amintim heringul de Dunare si sturionii, de la care se obtine pretiosul caviar). Hrana celor ce traiesc aici este asigurata in principal din pescuit. Multi dintre localnici sunt lipoveni, care isi asigura cinstit existenta. O priveliste dintre cele mai obisnuite in partea locului este lungul sir de barci de pescuit stranse laolalta pentru a fi 
remorcate de o barca cu motor care le va duce departe in larg, acolo unde pestele se gaseste din belsug. Mici comunitati de pescari, cum ar fi cele din Independenta, pe bratul sudic, si din Crisan pe bratul mijlociu, obisnuiesc sa -si ofere serviciile strainilor sau sa inchirieze acestora
barcile lor. In apele de aici poti gasi din belsug calcani, bibani, crapi si moruni, purtatori de icre negre.Vegetatia biosferei cuprinde la fel de multe si interesante specii de plante - peste 1.200, de la stejari si pana la nuferi. Padurea Letea, considerata monument al naturii, se gaseste pe Bratul Chilia, la 7 kilometri sud de localitatea Periprava. Aici cresc plante cataratoare de origine
mediteraneana, lianele formand galerii ce dau senzatia de paduri tropicale. Dintre arbori, un loc aparte il au padurile seculare de stejari brumarii (peste 25 de metri inaltime), ulmi, plopi albi si negri sau frasini pufosi (considerati o raritate botanica). Grindul Erenciuc, situat in sudul lacului
cu acelasi nume, gazduieste singura padure naturala de arini din Delta Dunarii, loc de cuibarit pentru vulturul cod
u: cel mai tanar pamant al Europei vecin unora dintre cei mai batrani munti al planetei (Macin, masiv hercinic, cca 400.000.000 de ani) - petec de ape si pamant vesnic in lupta, mereu altfel, paienjenis de canaluri, grinduri, garle, paduri cu aspect tropical, dune fluvio-marine intr-o ampla, permanenta metamorfoza.- grinduri fluviale, care insotesc bratele Dunarii si sunt orientate pe directia vest-est,
avand altitudini de 0,5-5m.
- grinduri maritime orientate pe directia nord-sud, remarcabila fiind Letea cu altitudinea de 124m altitudine maxima pentru Delta, Caraorman, Saraturile, Ivancea.
- grinduri continentale ce reprezinta resturi din uscatul predeltaic: Chilia si Stipoc.
Cantitatea de aluviuni adusa anual de catre Dunare, la care se adauga resturile organismelor moarte, praful eolian, vor face ca procentul uscatului sa creasca, in detrimentului reliefului negativ. Cel mai tanar pamant al tarii, in formarea Deltei se contureaza foarte clar mai multe faze distincte.
Datorita unei impresionante cantitati de aluviuni transportate de Dunare si datorita unui flux si reflux extrem de mic (aproximativ 50 cm) in acest golf s-au creat conditiile formarii unei Delte.
format un cordon litoral, care a inchis Golful Tulcea transformandu-l intr-o laguna.
Dunarea isi sapa unul din cele mai vechi brate: Sfantul Gheorghe. In urma cu aproximativ 9 000 de ani aluviunile transportate de bratul Sfantul Gheorghe fac ca Delta sa avanseze in dreptul lui si in acelasi timp inchid Golful Babadac conturand viitorul complex Razim - Sinoie
a pontica) si scrumbia albastrã, care intrã primãvara în cârduri pe râuri si pânã la izvoarele Dunãrii. La gurile Dunãrii trãieste o specie micã de rechini, Squalus. Pestii constituie o sursã importantã de hranã pentru pãsãri si mamifere acvatice. O parte din pesti migreazã din bãlti în Dunãre si invers pentru hrãnire si reproducere.Delta adãposteste o bogatã faunã ornitologicã formatã din circa 300 de specii, în mod deosebit în cârduri mari venind de la mari depãrtãri: din nordul înghetat si din afara Europei.
din lume declarata in intregime rezervatie a biosferei. Prin importanta sa ca zona piscicola, cinegetica si turistica, precum si prin varietatea unica in Europa a faunei ornitologice, Delta Dunarii a fost inclusa (in 1990) de UNESCO in circuitul rezervatiilor mondiale ale biosferei. Conform Conventiei RAMSAR Delta Dunarii este una din cele mai intinse zone umede din lume, in special ca habitat al pasarilor de apa. Delta Dunarii a fost inclusa in reteaua internationala a rezervatiilor biosferei, in cadrul programului “Omul si Biosfera” – MAB UNESCO. De asemenea a fost inclusa in Lista Patrimoniului Universal Cultural si Natural UNESCO. Delta Dunarii este tinutul cel mai tanar al Europei - in fiecare an i se adauga prin aluviuni mai mult de43,7m². In prezent este impartita in 3 tipuri de zone: zone cu regim de protectie integrala, zone tampon si zone economice.
de specii de pesti. Grindul Letea, rezervatia de colonii de pasari de la Perisor-Zatoane, Uzlina- Crisana, Golovita si Insula Sacalin sunt locuri unicat, ce atrag in fiecare an mii de turisti din cele mai indepartate colturi ale lumii.
“muzeu” in aer liber. Mai mult de jumatate din populatia mondiala de cormorani mici si gaste cu gat rosu isi au cuiburile aici.
Calea principala de navigatie in delta este bratul Tulcea, care leaga ceatalurile Chilia si Sfantul Gheorghe (ceatalul este o portiune de uscat, in forma de triunghi). Pe cele peste 550.000 ha, rezervatia Deltei Dunarii se imparte in mai multe unitati fizico-geografice: Delta Dunarii, Complexul lagunar Razim-Sinoe, zona inundabila Isaccea-Tulcea, saraturile Murighiol - Plopu si litoralul Marii Negre - de la bratul Chilia pana la Capul Midia.
talul Izmail. Bratul cel mai nordic, Chilia, formeaza granita cu Ucraina, are cea mai mare adancime (36m) si cel mai bogat debit (62,6% din debitul total al Dunarii). Bratul de mijloc, Sulina ,lung de 62.9km si adanc de 18m, transporta 17,7% din debitul total al Dunarii si prezinta la varsare o delta de tip Tibru si un singur canal de curgere. Bratul sudic, Sf. Gheorghe, lung de 109km, are cea mai accentuata meandrare. La gurile sale prezinta o delta secundara de tip Vistula, cu o despletire conica de brate secundare.grinduri fluvial-maritime (Letea, Cormoran, Saraturile), dominate de un relief de dune cu altitudini maxime de 8-13 m. Tot in categoria formelor de uscat din Delta Dunarii intra si insulele continentale Chilia, Stipoc. Nenumarate canale pornesc din aceste brate, ramificandu-se in
lacuri marginite de pomi, insule de rachita, bazine acoperite cu nuferi de apa; totodata aici poti intalni dune de nisip si ochiuri de vegetatie abundenta.
Alaturi de canalele principale, in reteaua hidrografica a Deltei Dunarii sunt incluse bratele secundare, garlele si canalele antropice, cum sunt Marele M (Dunarea Veche), Rusca, Litcov, Uzlina, Macovei, Imputita, Dunavat si Dranov, cu adancimi de 2-4 m), ca si un numar insemnat de lacuri deltice (iezere: Fortuna 906 ha, Matita 618 ha, Babina 338 ha, Rosu 1.331 ha, Gorgova 1.281 ha, Isacov 1.046 ha, Puiu 825 ha, Uzlina 468 ha, Rosulet 331 ha, cu adancimi medii de 2-4 m). 3.680 km² din cei 4.340 km² ai Deltei Dunarii sunt ocupati de mlastinile de stuf si plaur.
In apele fluviului sau in lacuri sunt prezente numeroase specii de pesti: cega, oblet (fluviale), morun, nisetru, pastruga (maritime), crapul, somnul, salaul, stiuca, mreana (de apa dulce).
remorcate de o barca cu motor care le va duce departe in larg, acolo unde pestele se gaseste din belsug. Mici comunitati de pescari, cum ar fi cele din Independenta, pe bratul sudic, si din Crisan pe bratul mijlociu, obisnuiesc sa -si ofere serviciile strainilor sau sa inchirieze acestora
barcile lor. In apele de aici poti gasi din belsug calcani, bibani, crapi si moruni, purtatori de icre negre.
mediteraneana, lianele formand galerii ce dau senzatia de paduri tropicale. Dintre arbori, un loc aparte il au padurile seculare de stejari brumarii (peste 25 de metri inaltime), ulmi, plopi albi si negri sau frasini pufosi (considerati o raritate botanica). Grindul Erenciuc, situat in sudul lacului
cu acelasi nume, gazduieste singura padure naturala de arini din Delta Dunarii, loc de cuibarit pentru vulturul cod
Fauna Delta Dunari
Delta Dunarii adaposteste 98% din fauna acvatica a Europei - peste 3400 de specii, 
multe din ele fiind unice în lume, lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici îsi gãsesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii). Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de apã dulce (60%), restul migrând primãvara din Marea Neagrã. Intre acestia din urmã, sturionii si scrumbiile au rol important, atât stiintific, cât si economic. Pãsãrile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscutã, încã de la începutul secolului ca un paradis avian.
Renumele se datoreazã celor 327 specii pe care le putem întâlni în deltã si care reprezintã 81% din avifauna României. Dintre acestea cuibãresc 218 specii, restul de 109 specii trecând prin deltã si rãmânând diferite perioade de timp toamna, iarna si primãvara. Pãsãrile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibãrersc 81 specii si trec prin deltã 60 specii, în total 141 specii, ceea ce reprezintã 82% din avifauna acvaticã europeanã. Avifauna acvaticã din Delta Dunãrii este alcãtuitã dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adãugã, speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a cãror viatã este legatã de prezenta apei. Acestea se grupeazã în 5 tipuri ecologice principale : specii strâns legate de apã, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufãrii (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de tãrmuri (stârci, lopãtari, tigãnusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogatã continuate cu stufãrii (ralide), specii de tãrmuri marine (unele laride). Multe specii, mai ales dintre rate, gâste, pescãrusi, apar frecvent în diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreazã secundar în avifauna acvaticã, devenind din ce în ce mai numeroase pe mãsura transformãrii cosistemelor acvatice. Zãvoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adaugã, în timpul cuibãritului, rate, cormorani si stârci.
In pãdurile de pe câmpurile marine Letea si Caraorman cuibãresc 64 specii tipice avifaunei pãdurilor nemorale (silvii, mierle, ciocãnitori, mãcãleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia brunã, acvila piticã, vulturul pescar . Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare, populatia dezvoltându-se rapid. In pajistile de stepã nisipoasã sunt specifice potârnichea, prepelita, ciocârliile, pasãrea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe lângã gospodãrii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casã, rândunica, barza, lãstunul. O serie de specii acvatice se asociazã în timpul cuibãritului formând colonii care sunt aglomerãri de cuiburi pe spatii, în general mici. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafetelor de constructie a cuiburilor, precum si de avantajele oferite de prezenta unui numãr mare de pãsãri în apãrarea cuiburilor cu ouã sau pui. Coloniile de cuibãrit au reprezentat dintodeauna atractia deltei. Miile de cuiburi construite pe crengile zãvoaielor de salcie sau în stufãrii, zgomotul infernal, atmosfera specificã altor ere geologice, zborul sãgetãtor al miilor de pãsãri care îsi hrãnesc puii, transformã coloniile de pãsãri într-un rai nu numai al ornitologilor, dar si al oricãrui iubitor al naturii.
In Delta Dunãrii sunt mai multe tipuri de colonii : de stârci, lopãtari, tigãnusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescãrusi, de avoazete si ciocântorsi, de chirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie in
tegralã Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixtã. Aici se asociazã mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pãnã la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare.Accesul în apropierea coloniilor este permis numai specialistilor, care au autorizatii speciale obtinute de la ARBDD din Tulcea. Fermecat de tot ce se iveste in drum, calatorul poposit aici nu stie ce sa admire mai intai: unduirea stufului in bataia vantului, varietatea pasarilor sau a vegetatiei, asezarile pescaresti intinse de-a lungul canalelor. Nici unul dintre iubitorii naturii care au fost in Delta nu va uita pescuitul sau zilele petrecute la cabanele pescaresti sau in vreun cort unde, deasupra focului, fierbe ciorba pescareasca pe care nu o poti intalni decat aici.Trebuie sa precizam ca in Delta se poate pescui tot timpul anului, exceptie facand perioada depunerii icrelor care incepe la 1 aprilie durand 60 zile. Este interzis accesul la rezervatiile naturale cand incepe perioada cuibaritului, la jumatatea lunii iunie. Dintre centrele turistice ale Deltei Dunarii amintim : Maliuc (cu amenajari pentru agrement), asezarile pescaresti: Pardina, Chilia Veche (baza pentru agrement). Ofertele de cazare din aceasta zona sunt variate, pensiunile din zona oferind servicii care sunt unice in tara cum ar fi : cazare si masa, mancaruri traditionale, oferte de excursii in Delta Dunarii cu vaporasul sau cu barca sau alte servicii specifice locului.
multe din ele fiind unice în lume, lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici îsi gãsesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii). Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de apã dulce (60%), restul migrând primãvara din Marea Neagrã. Intre acestia din urmã, sturionii si scrumbiile au rol important, atât stiintific, cât si economic. Pãsãrile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscutã, încã de la începutul secolului ca un paradis avian.Renumele se datoreazã celor 327 specii pe care le putem întâlni în deltã si care reprezintã 81% din avifauna României. Dintre acestea cuibãresc 218 specii, restul de 109 specii trecând prin deltã si rãmânând diferite perioade de timp toamna, iarna si primãvara. Pãsãrile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibãrersc 81 specii si trec prin deltã 60 specii, în total 141 specii, ceea ce reprezintã 82% din avifauna acvaticã europeanã. Avifauna acvaticã din Delta Dunãrii este alcãtuitã dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adãugã, speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a cãror viatã este legatã de prezenta apei. Acestea se grupeazã în 5 tipuri ecologice principale : specii strâns legate de apã, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufãrii (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de tãrmuri (stârci, lopãtari, tigãnusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogatã continuate cu stufãrii (ralide), specii de tãrmuri marine (unele laride). Multe specii, mai ales dintre rate, gâste, pescãrusi, apar frecvent în diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreazã secundar în avifauna acvaticã, devenind din ce în ce mai numeroase pe mãsura transformãrii cosistemelor acvatice. Zãvoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adaugã, în timpul cuibãritului, rate, cormorani si stârci.
In pãdurile de pe câmpurile marine Letea si Caraorman cuibãresc 64 specii tipice avifaunei pãdurilor nemorale (silvii, mierle, ciocãnitori, mãcãleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia brunã, acvila piticã, vulturul pescar . Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare, populatia dezvoltându-se rapid. In pajistile de stepã nisipoasã sunt specifice potârnichea, prepelita, ciocârliile, pasãrea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe lângã gospodãrii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casã, rândunica, barza, lãstunul. O serie de specii acvatice se asociazã în timpul cuibãritului formând colonii care sunt aglomerãri de cuiburi pe spatii, în general mici. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafetelor de constructie a cuiburilor, precum si de avantajele oferite de prezenta unui numãr mare de pãsãri în apãrarea cuiburilor cu ouã sau pui. Coloniile de cuibãrit au reprezentat dintodeauna atractia deltei. Miile de cuiburi construite pe crengile zãvoaielor de salcie sau în stufãrii, zgomotul infernal, atmosfera specificã altor ere geologice, zborul sãgetãtor al miilor de pãsãri care îsi hrãnesc puii, transformã coloniile de pãsãri într-un rai nu numai al ornitologilor, dar si al oricãrui iubitor al naturii.
In Delta Dunãrii sunt mai multe tipuri de colonii : de stârci, lopãtari, tigãnusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescãrusi, de avoazete si ciocântorsi, de chirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie in
tegralã Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixtã. Aici se asociazã mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pãnã la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare.Accesul în apropierea coloniilor este permis numai specialistilor, care au autorizatii speciale obtinute de la ARBDD din Tulcea. Fermecat de tot ce se iveste in drum, calatorul poposit aici nu stie ce sa admire mai intai: unduirea stufului in bataia vantului, varietatea pasarilor sau a vegetatiei, asezarile pescaresti intinse de-a lungul canalelor. Nici unul dintre iubitorii naturii care au fost in Delta nu va uita pescuitul sau zilele petrecute la cabanele pescaresti sau in vreun cort unde, deasupra focului, fierbe ciorba pescareasca pe care nu o poti intalni decat aici.Trebuie sa precizam ca in Delta se poate pescui tot timpul anului, exceptie facand perioada depunerii icrelor care incepe la 1 aprilie durand 60 zile. Este interzis accesul la rezervatiile naturale cand incepe perioada cuibaritului, la jumatatea lunii iunie. Dintre centrele turistice ale Deltei Dunarii amintim : Maliuc (cu amenajari pentru agrement), asezarile pescaresti: Pardina, Chilia Veche (baza pentru agrement). Ofertele de cazare din aceasta zona sunt variate, pensiunile din zona oferind servicii care sunt unice in tara cum ar fi : cazare si masa, mancaruri traditionale, oferte de excursii in Delta Dunarii cu vaporasul sau cu barca sau alte servicii specifice locului.